miercuri

 COPILĂRIA - LEV TOLSTOI




Lev Nikolaevici Tolstoi (1828‑1910) este un celebru scriitor rus, autorul unei opere în care individualul și naționalismul capătă dimensiuni universale. S-a născut la data de 9 septembrie 1828, în provincia Tula, din Rusia.  Viața lui Lev Tolstoi a fost probabil cea mai urmărită de pasionații de literatură din toate timpurile, din moment ce este unul dintre geniile literaturii rusești ce a lăsat moștenire câteva capodopere a căror valoare este inestimabilă.

    Tolstoi este faimos pentru două dintre operele sale, ,,Război și Pace” (scrisă între anii 1865 și 1869 și ,,Anna Karenina” (scrisă între anii 1875 și 1877), capodopere ce au rămas până azi două dintre cele mai bine scrise romane ale tuturor timpurilor. ,,Război și Pace”, în mod special, este o operă ce pare să definească stilul literaturii clasice în general, și pe cel al literaturii rusești, în particular. Dintre scrierile scurte ale lui Tolstoi, ,,Moartea lui Ivan Ilyich” este clasificată ca unul dintre cele mai bune exemple de nuvelă scrisă.

    Provenit dintr-o familie nobiliară, Lev Tolstoi s-a aplecat cu interes asupra realității ruse, meditând neobosit la mijloacele de îmbunătățire a vieții poporului. A parcurs un drum plin de cotituri către oamenii simpli pe care-i iubea cu sinceritate, devenind, în cele din urmă, exponentul intereselor țărănimii patriarhale. După moartea mamei, educația lui și a fraților lui a fost preluată de o rudă a familiei, de care scriitorul își amintește cu duioșie. Mătușa sa a fost, de altfel, cea care l-a îndrumat pe micul Lev către artă și literatură. Educația a primit-o la cele mai alese școli ale Rusiei, familia sa mutându-se la Moscova tocmai pentru a înlesni copiilor accesul la cultură. 

    Lev Tolstoi a urmat în tinerețe cursurile facultății de limbi răsăritene la Universitatea din Kazan, renunțând după primul an și înscriindu-se la facultatea de științe juridice, pe care, deasemenea, nu a absolvit-o. În această perioadă a vieții se dedă din plin distracțiilor care i se ofereau la tot pasul, participând la baluri și făcând cunoștință cu membrii cercurilor aristocratice ale vremii. Însă, încă de pe atunci, scriitorul dădea dovadă de o natură neobișnuită, observând neconcordanța dintre forma plină de strălucire a vieții aristocratice nobiliare și conținutul lipsit de esență al acesteia. 


    Cunoașterea vieții Rusiei și a problemelor care o frământau a devenit scopul central al preocupărilor sale. În volumele ,,Copilăria. Adolescența. Tinerețea”, ne sunt prezentate aspecte grăitoare ale vieții sale, într-o trilogie de excepție, cu care Tolstoi și-a făcut debutul în literatură. Aici ne este prezentată viața lui Lev Tolstoi în diferite perioade ale vieții, începând cu copilăria umbrită de moartea tuturor celor dragi, continuând cu experiențele primei iubiri, resentimentele, sentimentele de nedreptate cu care se confruntă mulți băieți în timpul adolescenței. În ciuda prezenței constante a morții, Tolstoi și-a amintit copilăria în termeni idilici. Începând cu trilogia autobiografică scrisă în perioada 1852‑1857 și alcătuită din romanele ,,Copilăria, Adolescența și Tinerețea”, sondarea „fluidității” universului interior și a temeiurilor morale ale omului a devenit principala temă a operelor sale. 

    După înrolarea în armată în 1851, Tolstoi debutează în lumea literară. În această perioadă începe să lucreze la primul său roman, „Copilăria”, pe care îl schițase în linii mari cu un an înainte. Este o povestire autobiografică a anilor copilăriei petrecuți la Iasnaia Poliana. Odată terminat, el îl trimite, în 1852, redacției „Sovremennik”, o revistă de literatură editată de poetul Nicolai Nekrasov. Acesta a recunoscut talentul și potențialul literar al lui Tolstoi, și i-a promis să-i publice lucrările în revistă, făcând-o în septembrie 1852.
    
    Primele opere ale lui Tolstoi reiau viata marelui autor din copilărie și până în vremea studenției. Cele trei titluri nu acoperă realitatea precum ar face-o memoriile: autorul lor amestecă realul cu imaginarul, detaliul nostalgic și anecdota cu judecățile pasionale și digresiunea filozofică. Volumul, frazat nepretențios și nu lipsit de nuanțe, un pretext ce pune altfel în lumina viata și opera lui Tolstoi, este și o dovadă a talentului de povestitor consacrat de capodoperele de mai târziu.

Copilăria (Детство, 1852) este primul roman din trilogia autobiografică prin care Lev Tolstoi s-a lansat în cariera de scriitor și în cadrul căreia sunt incluse alte două titluri: „Adolescența” și „Tinerețea”. ,,Copilăria” este prima sa lucrare publicată și a fost o relatare fictivă și nostalgică a primilor săi ani. Tolstoi a fost un sever observator al păcatelor celorlalți și, nu în ultimul rând, al păcatelor proprii. Detesta fățărnicia și înfumurarea. Trilogia „Copilărie, Adolescența. Tinerețea,“ ne învață că nimeni nu trebuie se retragă în ei înșiși cu sentimentele lor, și să fie în măsură să simpatizeze și să comunice cu empatie cu alte persoane.

    În anul 1860, acesta a scris prima dintre marile sale romane, capodopera "Război și pace", unde zugrăvește viața întregii societăți ruse în perioada războaielor napoleoniene; evenimentele istorice și interesele personale, căile de autodefinire a personalității și spontaneitatea vieții populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existenței natural‑istorice. În anul 1873, Tolstoi începuse să lucreze la cel de-al doilea roman de succes, "Anna Karenina". Autorul continuă să scrie ficțiune între anii 1880 și 1890. Una dintre cele mai de succes opere a fost "Moartea lui Ivan Ilici". În nuvela Cazacii (1863), eroul, un tânăr aristocrat, redescoperă bucuria comunicării cu natura, viața firească și integră a omului simplu. 

    În ciuda succesului pe care l-a avut după terminarea romanului "Anna Karenina", Tolstoi suferă o criză spirituală, amplificată, ulterior, de ideea desăvârșirii morale și a ,,simplificării” (care a și dat naștere doctrinei și mișcării tolstoismului). Scriitorul se luptă să descopere sensul vieții și merge la Biserica Ortodoxă Rusă, căutând răspunsuri. Aici nu găsește nimic care să-l mulțumească și ajunge să creadă că bisericile creștine sunt corupte și, în locul unei religii organizate, Lev Tolstoi își dezvoltă propriile credințe. Acesta a decis să își exprime credința prin fondarea unei noi publicații numite "Mediatorul" în anul 1883.

    În următorii ani, întreprinde în operele sale o critică din ce în ce mai accentuată a instituțiilor birocratice, a statului, a bisericii (în 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă), a civilizației și culturii, a întregului mod de viață specific „claselor cultivate”: romanul Învierea (1889‑1899), nuvela Sonata Kreutzer, dramele Puterea întunericului (1887) și Cadavrul viu (1900). De asemenea, interesul său se îndreaptă spre temele morții, păcatului, căinței și renașterii morale, în jurul cărora sunt construite nuvelele ,,Moartea lui Ivan Ilici” (1884‑1886), Părintele Serghi (1890‑1898) și Hadji‑Murat (1896‑1904).

    În ultimii 30 de ani de viață Lev Tolstoi a obținut și renumele mondial ca profesor moral și religios. Doctrina sa despre a nu opune rezistență la rău a avut o influență importantă asupra lui Gandhi. Deși ideile religioase ale lui Lev Tolstoi nu mai impun respectul pe care l-au făcut odată, interesul pentru viața și personalitatea sa a crescut de-a lungul anilor.
    Tolstoi s-a stins din viață la data de 20 noiembrie 1910 în Astapovo, Rusia. 

    Dacă nu ați citit până acum nimic din scrierile celebrului rus, vă recomand să începeți cu „Copilăria“ lui Tolstoi, care este o lucrare ce nu va lăsa, cu siguranță,  pe nimeni indiferent. Este o carte esențială, scrisă de unul din marii autori ai lumii, ce nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă. O puteți procura și online de la Libris.ro alături de celălalt volum, ce conține ,,Adolescența. Tinerețe”. 


Niciun comentariu: