Scriu. . . de placere

Acasa scriu noaptea, la P.C., inspirata de serenadele prietenilor mei, greierii. Deschid larg ferestrele, sa intre noaptea, sa-mi acopere toate gandurile, apoi sa raman doar eu cu mine... si greierii mei, si muzica. Si scriu...de placere.

Pe timp de zi, scriu la scoala - condica, referate, proiecte, planificari, teste...din necesitate. Si, cu drag, cand am mainile celor mici in palmele mele, desenand cate un A sau M tremurat. Cateodata, in pauzele scurte, raspund cititorilor blogului meu, supervizata de fiecare data de ochisorii curiosi ai picilor mei. Atunci scriu...de placere.

Scriu si acum, la 38 grade, cu picioarele in apa rece a Dunarii, la umbra unei salcii batrane, dorind sa ma aflu alaturi de draga mea mare inspumata, (am sa vin negresit, promit!) scriu alegand literele cu grija din firisoarele de nisip ce troneaza pe tableta mea obosita. Dar scriu...de placere.

Cand am deschis blogul, nu stiam c-o sa-mi placa atat de mult sa scriu. Sunt riguroasa cu textele scrise, sunt atenta la detalii; imi place ca articolele mele sa fie ingrijite, cu paragrafe atent delimitate, usor de citit si cu poze placute, sugestive. Nu stiu daca reusesc de fiecare data, dar spre asta tind!

Imi place sa scriu si pentru ca asa apreciez mai mult ceea ce mi se intampla, iar ideea de a scrie despre toate aceste experiente placute (sau neplacute) ma face sa ma gandesc si mai mult la ele si sa le acord o mai mare atentie.

Datorita blogului am cunoscut tot felul de oameni- pe unii doar online- pe altii si off. Scriind am avut ocazia sa impartasesc ceea ce cred si am gasit persoane care au aceleasi viziuni/conceptii/vise/idei apropiate. E foarte placut sa stii ca nu esti singur!

Si de-aia scriu, de oriunde m-as afla...de placere!