Astăzi vreau să mă răsfeți cu flori... 

Motto: ,,Mai curând prefer să am trandafiri pe masă

 decât diamante la gât”- Emma Goldman

Nu trebuie să existe un motiv pentru a dărui flori!

Azi dimineață am cumpărat un buchet mare de flori de toamnă de la florăria din colț. Culori frumoase, miros amețitor, fericire!

Mă întâlnesc cu vreo trei prieteni care mă întreabă cam același lucru: dacă e ziua cuiva sau mă duc la cimitir. (what?!) Ei, bine, da, azi a fost Sfântul Dumitru, dar flori, dragilor, am cumpărat pentru mine... Și nu, nu mă cheamă Dumitrița. Întrebări stupide, cu răspunsuri din partea mea, la fel de stupide... E pentru mine, că-mi place cum miroase a toamnă în casă... 

Acum mă gândesc și recunosc cu strângere de inimă că și eu primesc flori doar la anumite sărbători: 1 și 8 Martie, de ziua mea și ... și cam atât, de fapt. Deși mie îmi plac atât de mult florile! Tocmai de aceea, de câte ori am ocazia, îmi dăruiesc fericire singură printr-un mare și înmiresmat buchet de flori. 

Treaba cu ,,cimitirul” însă, m-a cam pus pe gânduri... De ce nu dăruim mai multe flori persoanelor dragi cât sunt în viață? De ce așteptăm atât de mult, de ce așteptăm până când ele nu se mai pot bucura de parfumul și culorile florilor? Și-apoi, îmi mai aduc aminte de aceste rânduri...

,,Buchetul acela de flori, ce-ai vrea într-o zi 

Să mi-l pui pe mormânt,

Oferă-mi-l azi.

Fă-mă astăzi să simt

Parfumul acestui gest de tandrețe.

Oferă-mi azi flori, cât nu-i prea târziu

Să le miros, să le văd, să le simt,

Să mă bucur de-a lor frumusețe.

Am nevoie de flori, uneori

Cât mai sunt călător pe pământ.

Presară-mi viața cu flori, uneori, 

Nu după, ci înainte de-a fi în mormânt.

Nu aștepta ocazii ce greu se ivesc

Ci dă-mi flori acum

Când ele nu spun 

Decât: Te iubesc!

Am nevoie de flori, uneori.

Nu spune: E-un fleac!

Sau că ești prea grăbit...

A da flori e un gest prețuit!

Am nevoie de flori, uneori,

La fel ca de zâmbet și de îmbrățișare.

Dacă ai ști cât de mult

Poți să-mi spui printr-o floare...

Mormane de flori se pun pe mormânt prea târziu

Dar cui îi mai pasă, în adânc e tăcere

Dar la sufletul viu, ce risipă de zâmbet ar fi smuls 

Toate aceste flori efemere... (Maria Goron- Când florile vin prea târziu)

Eu zic că avem motive zilnic pentru a dărui flori oricui- mamei, pentru că azi ți-ai amintit cântecul cu care te adormea, fiicei, pentru a-i oferi azi un altfel de ,,Te iubesc!”, celei mai bune prietene pentru toate secretele pe care le-ați împărtățit (sau nu!), chiar și soacrei, pentru că ți-a dăruit cel mai bun soț (ei, bine, știm că tu ,,l-ai format”, dar tot fiul ei rămâne). 

Azi, mai mult ca oricând, m-am gândit că mi-ar fi drag să primesc flori în fiecare zi, și dacă nu e nimeni care să-mi ofere, știți ce?! Am s-o fac chiar eu. Și n-am să mă mai duc la florăria din colț, că m-am săturat să mă tot întrebe prietenii te miri ce prostii, ci m-am gândit să-mi comand flori online. Vă spun că treaba asta a fost floare la ureche pentru mine! 

Primul site vizitat, prima bucurie, prima poveste- Olla, un atelier de creație și aranjamente florale inedite, cadouri și buchete de flori personalizate pentru o întreagă paletă de evenimente. Și doar ca titlu informativ vă spun că am citit cu deosebită plăcere că această florărie online a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României- un motiv în plus pentru care mă bucur că i-am întâlnit. Fie că este vorba de aranjamente florale, cadouri florale sau simple buchete de flori, aduc magie și o mulțime de zâmbete pe chipurile, dar și-n sufletele vizitatorilor site-ului, prin profesionalism, simplitate și originalitate.

Evadează și tu din rutină și nu aștepta o zi anume, o aniversare, o internare în spital sau imprevizibila moarte, pentru a dărui acel buchet de flori preferate ființei iubite. Hai, dăruiește-i-le chiar astăzi!

Articol scris cu deosebită plăcere pentru SuperBlog 2016