Maestrul și Margareta - Mihail Bulgakov

    Nici nu se putea mai bine să aleg un roman pentru acest sfârșit de an! La intersecția dintre ani, Maestrul și Margareta - cel mai cunoscut roman al scriitorului Mihail Bulgakov, a adâncit senzația scenică a descrierii celor două lumi istorice cu totul diferite. Cartea are două povești care se intercalează : prima plasată în epoca stalinistă la Moscova și cea de-a doua, în antichitate pe vremea lui Pilat și a răstignirii lui Isus. Cum se leagă cele două, nu o să vă spun, pentru că ar însemna că divulg una din frumusețile acestui roman.

    Fiind de profesie medic, Bulgakov se dedică scrisului doar după ce scapă de o chinuitoare dependență de morfină. Are parte de trei povești de iubire, ultima soție fiind și cea care i-a servit drept model pentru Margareta. Pe măsură ce faima lui începe să crească, apar și problemele. Regimul stalinist nu-l place. Trăiește la limita supraviețuirii, iar scrierile lui rămânând nepublicate. Astăzi, însă, Mihail Bulgakov își ocupă locul binemeritat în galeria marilor scriitori ai lumii.

    Maestrul şi Margareta are o scriitură alertă și captivantă, iar acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri. În plină epocă stalinistă, în care rațiunea exclude orice intervenție a supranaturalului, Moscova e răscolită de isprăvile magicianului Woland și ale acoliților săi, care-i pedepsesc pe moscoviți pentru păcatele ascunse. Woland, profesor de magie neagră, care, așa cum banuiți, nu este altul decât Satana, este însoțit de trei personaje pe cât de diferite pe atât de ciudate : un motan Behemoth vorbitor și jucător de șah, Azazello, un pitic și Koroviev, un traducător cinic și ciudat. Cei patru vor organiza mai întâi un spectacol de magie neagră care va cauza o mie și unul de accidente. Prin intermediul acestora Bulgakov critică depravarea și lăcomia stalinistă. Această parte este o adevărată satiră, iar stilul în care e scrisă e plin de umor. Nu o dată m-am trezit zâmbind larg pe măsură ce diferite personaje ajung în Spitalul de Nebuni convinse fiind că l-au întâlnit pe Satana în persoană (și chiar nu greșesc).

    Tot în Spitalul de Nebuni facem cunoștință cu Maestrul. E singurul care se află anterior acolo și cumva povestea lui pare să nu aibă sens. Însă lucrurile se lămuresc în a doua parte a romanului când Margareta, iubita lui, este gata să-și vândă sufletul Satanei pentru a-l salva din ghearele nebuniei. Asta conduce la o altă serie de întâmplări, care mai de care mai fantastice. 

    Dacă începutul romanului e mai degrabă o satiră, până să ajungă la jumătate se transformă într-un roman care abundă de elemente fantastice (între care Balul Satanei, transformarea unor femei în vrăjitoare și o misiune de salvare pe timp de noapte care deslușește misterul poveștii Maestrului).Îmbinarea de elemente ezoterice cu satira adresată regimului politic dă naștere unor personaje cu natură duală, cum ar fi de exemplu Margareta, care joacă atât rolul iubitei devotate, gata să se sacrifice pentru persoana dragă, cât și rolul femeii lascive care nu se ferește să încheie un pact cu diavolul, asemenea personajului Faust al lui Goethe. Când este prezentată drept amfitrioana balului organizat de Woland, tânăra acceptă imediat să joace rolul Reginei Margot. Într-un timp scurt, magicianul Woland reușește să pună pe jar întreaga Moscovă cu trucurile și iluziile sale. Acțiunea galopantă are loc în Săptămâna patimilor iar planurile se succed și se întrepătrund cu repeziciune. Lectura ne afundă într-o incursiune morbidă de scene erotico-senzuale presărate cu întâmplări fantastice, care, prin încărcătura atmosferei, mi-au proiectat în minte scene de neuitat. :D

    Într-o altă lume, Pilat din Pont îngăduie scârbit execuția lui Yeshua Ha-Nozri, cunoscut mai târziu ca Iisus, și-l blestemă înciudat pe preotul Caiafa cel ticălos.

    Mi s-a părut interesant cum se înlănțuie capitolele, romanul începe cu doi protagoniști, după care, legați de ei, apar alții și, apoi, alții, ca un fel de lanț de personaje conectate între ele de un mic amănunt, care poate fi doar clădirea în care locuiesc sau locul în care lucrează. Iar cei din urmă, îi “alungă” pe cei dintâi, făcând loc altora și construind încet, încet un tot coerent și unitar.

    Maestrul și Margareta este un roman complex ce îmbină fantasticul cu realismul brutal al începutului comunismului, un colaj artistic al grotescului și al comediei negre pe fundalul unei etici atemporale. 

    Totul își găsește, însă, salvarea în lumea ,,cu cinci dimensiuni” a lui Bulgakov: maestrul își revede iubita, pe Margareta cea frumoasă, dar și romanul, căci ,,manuscrisele nu ard”, Iuda, trădătorul lui Yeshua, își pierde arginții și viața, iar lumea moscovită depravată își primește lecția.

    Simbolistica acestui roman este de inspirație religioasă și aduce în discuție confruntarea eternă dintre bine și rău, Woland fiind fără doar și poate întruchiparea diavolului. Bulgakov împletește în cartea sa elemente de satiră politică cu elemente biblice, prin reprezentarea duală a diavolului și a divinului, credința și spiritualitatea fiind cheia lecturii. Atitudinea pe care o adoptă este una ambiguă atunci când descrie întâmplările din Evanghelii, el punând mai mult accentul pe latura umană a lui Iisus în detrimentul celei dumnezeiești. 

    Este un roman fascinant, dens, în care autorul amestecă religie, istorie, filozofie, magie și multe altele. Greu de pus într-o categorie anume, oscilează între roman fantastic și roman social, între ficțiune și satiră, iar cititorul înțelege destul de rapid că va trebui să citească printre rânduri pentru a surprinde într-adevăr înțelesul pe care Bulgakov a vrut să-l dea cuvintelor. Cred, însă, că este necesară o incursiune în contextul istoric al epocii staliniste pentru a-l înțelege cu adevărat.  Mie mi-a plăcut romanul, chiar dacă nu este ceea ce aș numi o lectură ușoară, ba dimpotrivă.

    Cartea se poate cumpăra la un preț bun de pe libris.ro .