Regina Roșie - Philippa Gregory

Philippa Gregory este cea mai importantă autoare de romane istorice din Marea Britanie, cunoscută în lumea întreagă, mai ales datorită bestseller-ului Surorile Boleyn. Ea s-a născut în 9 ianuarie 1954 la Nairobi (Kenya), a urmat studiile Facultății de Jurnalism din Cardiff, apoi a lucrat timp de doi ani la Radio BBC, însă pasiunea pentru istorie și literatură a îndemnat-o să se dedice scrisului. Philippa Gregory a obținut titlul de Doctor în literatură și este membră a Universității Kingstone începând din anul 1994. Romanul său de debut a fost "Wideacre" (în 1987) și a reprezentat un mare succes. 

Gregory scrie romane de ficțiune istorică, bine construite și documentate, dar și ficțiune contemporană. Unele din romanele ei au câștigat importante premii internaționale și au fost ecranizate de mari case de producție. Autoare extrem de prolifică, Philippa Gregory a publicat până în prezent peste douăzeci de romane, amintesc doar câteva dintre acestea: Surorile Boleyn, distins cu Premiul Parker Romantic Novel of the Year și ecranizat de câteva ori, Prințesa statornică, Moștenirea Boleyn, Regina albă, Doamna apelor, Blestemul regelui și Îmblânzirea reginei, apărute și la Editura Polirom, unele în mai multe ediții. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi și s-au bucurat de succes în întreaga lume.

Primul meu contact literar cu Gregory a fost un fel de dragoste la prima vedere (sau citire, mai exact). Stilul său inconfundabil îmbină într-un mod extrem de plăcut istoria cu imaginația, fapt ce m-a determinat să-mi doresc să îmbogățesc rafturile bibliotecii cu scrierile ei.

,,Regina roșie”(2016) este al doilea roman din ciclul dedicat Războiului celor Două Roze.  Acesta îmbogățește galeria de femei puternice și influente creată de Philippa Gregory cu o figură emblematică pentru istoria Angliei: lady Margaret Beaufort, femeia ale cărei ambiție, inteligență și curaj au dus la întemeierea dinastiei Tudor. Romanul urmărește cu fidelitate destinul ei schimbător și transformarea sa uluitoare dintr-o tânără inocentă și pioasă de nouă ani, silită să se supună fără proteste dorințelor familiei pentru a încheia o căsătorie lipsită de iubire, într-o curteană abilă și hotărâtă. 

,,Îi simt mâna mare prinzând-o pe a mea și-i aud vocea adâncă răspunzând la întrebări, pe când eu doar șoptesc. Îmi pune pe deget un inel greu, din aur galic, și trebuie să-mi țin mâna strânsă ca să-l împiedic să cadă. E mult prea mare pentru mine. Ridic ochii spre soțul meu, uluită că el crede că o astfel de căsătorie poate să meargă, când inelul lui e prea mare pentru mâna mea și eu am doar doisprezece ani, iar el are de două ori și ceva vârsta mea.”

Războiul celor două roze (1455-1485) a fost, de fapt, o confruntare sângeroasă continuă între două case nobiliare pentru câștigarea tronului Angliei: Casa de York, care avea ca simbol un trandafir alb, în vreme ce casa de Lancaster avea ca emblemă un trandafir roșu. Tocmai de aici a venit și denumirea războiului care a avut 19 bătălii în perioada amintită. Totuși, istoria consemnează și existența altor confruntări atât înainte, dar și după datele respective.

Margaret Beaufort făcea parte din casa de Lancaster și este personajul principal al acestei cărți. Romanul este scris la persoana I, totul fiind prezentat prin ochii acesteia. Logodită de părinți imediat  după naștere (căsătorită chiar fictiv la vârsta de 3 ani, deși ea nu recunoaște niciodată căsătoria) cu un băiat pe care nu-l cunoștea, ajunge să fie din nou căsătorită la 12 ani (tot din interese ale familiilor nobiliare). Philippa Gregory zugrăvește în culori vii perioada adolescenței și maturității sale într-o Anglie sfâșiată de rivalitățile dintre Casa de Lancaster și Casa de York și devastată de bătăliile sângeroase din Războiul celor Două Roze.

,,Vădit lucru, nu sunt o lumină pentru oamenii de rând din sat, așa cum nu sunt nici pentru cei din palat. Am doisprezece ani; dacă oamenii nu văd acum că sunt o lumină într-o lume întunecată, când vor vedea?”

Istoria ne mai spune că Margaret Beaufort a fost femeia care a reușit să modifice rigidul cod juridic britanic, pentru a-și câștiga independența (față de soț) în administrarea propriilor bunuri (proprietăți, pământuri). Aceasta s-a folosit de soți (trei în fapt, până la urmă) pentru a urca pe scara socială și pentru a-și face unicul fiu rege al Angliei. Este vorba de Henry al VII-lea (1457-1509), care în calitate de rege (casa de Lancaster) a pus capăt veșnicelor lupte interne, prin căsătoria din interes (cum altfel?) cu o femeie din clanul rival (casa de York).

Lady Margaret Beaufort a fost cea care nu s-a dat în lături de la cele mai primejdioase uneltiri, de la cele mai îndoielnice alianțe sau cele mai avantajoase căsătorii pentru a-și vedea împlinit visul cel mai fierbinte: acela de a-și vedea fiul pe tronul Angliei. Prin Henry al VII-lea s-au pus bazele dinastiei Tudor, o dinastie în timpul căreia Anglia pășește din Evul Mediu spre era preindustrială și spre Imperiul Britanic. Din punct de vedere al relațiilor feudale și a legilor a fost o perioadă de reforme și avânt economic, totul începând cu dorința teribilă, bolnavă chiar, a unei fetițe ce a ajuns prea devreme și fără voia ei mamă de băiat.

,,Eu, care m-am modelat după imaginea unei fecioare luptătoare, va trebui poate să învăț să devin o văduvă înfrântă. Poate că asta e voia aspră a lui Dumnezeu pentru mine și ar trebui să învăț să mă supun.”

Cu siguranță, romanul Regina roșie, pe care-l puteți comanda și online de pe Libris.ro , este o lectură care vă va marca, vă va influența și vă va aminti că în trecut viața era mult mai grea, mai dură și mai violentă, dar și că dacă îți urmezi visul cu orice preț, istoria nu te va da uitării niciodată.